Separarea puterilor în stat

Elena Mocanca
19 apr. 2021
2 min de citit

Astăzi vom vorbi despre Separarea Puterilor în stat. Principiul face referire la împărțirea responsabilităților guvernamentale în ramuri distincte pentru a opri orice ramură din exercitarea funcțiilor de bază ale alteia. Datorită acestei doctrine, concentrarea puterii este împiedicată și, astfel, echilibrul politic și juridic este asigurat.[1] Charles-Louis de Secondat, baronul de Montesquieu, un judecător și filosof francez,[2] a ajuns la concluzia că cea mai bună formă de guvernare se bazează pe puteri separate, astfel încât nimeni să nu poată uzurpa puterea completă.

În Marea Britanie, cele trei puteri ale statului au propriile lor perimetre și fiecare își exercită puterile în consecință.

Puterea legislativă, reprezentată de Parlamentul Regatului Unit, creează legea prin autoritatea Reginei în Parlament, fiind susținută de Camera Comunelor (de obicei și de Camera Lorzilor). [3] Cu toate acestea, în temeiul Legii Comunităților Europene din 1972,[4] instituțiile europene au dreptul de a legifera pentru Regatul Unit. Cu toate acestea, multe schimbări post-Brexit sunt așteptate.
Executivul este format din guvern, incluzând Prim-ministrul și Cabinetul. Rolul său este de a pune în aplicare politici guvernamentale precum legislația, securitatea, de a asigura bunăstare socială și economică, de a administra serviciile publice și de a crea și menține relațiile diplomatice internaționale.
Justiția își exercită puterea prin toți judecătorii din instanțele de judecată. Are rolul de a aplica și interpreta legea în cazuri concrete pentru soluționarea litigiilor. Conform Legii din 1998 (the 1998 Act) [5], nu face mai mult sau mai puțin decât să își îndeplinească funcția constituțională de interpretare și aplicare a legilor adoptate de Parlament. [6]

În Statele Unite ale Americii,

Conform articolului 1 din Constituția Statelor Unite, organul legislativ federal este Congresul Statelor Unite, care este format din Senat și Camera Reprezentanților. Congresul este responsabil pentru crearea legilor.
Puterea executivă este exercitată de către sau sub autoritatea președintelui. În calitate de șef de stat și comandant-șef al forțelor armate, responsabilitățile sale constau în implementarea și aplicarea legilor. Pentru fiecare stat, puterea executivă este exercitată de guvernator.
Atât instanțele federale, cât și cele de stat au puterea judiciară, iar autoritatea supremă cu privire la legea unui stat este cea mai înaltă instanță a statului respectiv. Instanțele judecătorești pot anula deciziile altor instanțe.

În România,

Legislativul este reprezentat de Parlament, care este bicameral și include Camera Deputaților și Senatul. [7]
Guvernul este organul executiv care funcționează pe baza votului de încredere al Parlamentului. Acesta stabilește strategia de dezvoltare a țării și reflectă atât prioritățile naționale, cât și cele internaționale ale României.
Justiția din România este independentă de celelalte ramuri ale Guvernului și este compusă dintr-o structură de instanțe organizate ierarhic.